drept de ședere permanentă după 20 de ani și repatrierea refugiaților când condițiile se ameliorează

drept de ședere permanentă după 20 de ani și repatrierea refugiaților când condițiile se ameliorează

Marea Britanie schimbă radical politica de azil: drept de ședere permanentă abia după 20 de ani

Guvernul laburist britanic a anunțat un pachet amplu de reforme în domeniul imigrației și azilului, care vor modifica semnificativ condițiile pentru solicitanții de azil și imigranții ilegali. Măsurile, menite să reducă fluxul migrator ilegal și să descurajeze traversările periculoase ale Canalului Mânecii, vor intra în vigoare în perioada următoare.

Măsuri dure pentru cei care intră ilegal în UK

Una dintre schimbările cele mai importante este creșterea drastică a perioadei de așteptare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă. Astfel, persoanele care au intrat ilegal în Regatul Unit vor putea aplica pentru rezidență permanentă abia după 20 de ani, în loc de cinci ani, termenul actual. Aceasta reprezintă o schimbare majoră în modul de gestionare a imigrației.

Mai mult, statutul de refugiat va fi acordat pentru o perioadă limitată de doi ani și jumătate, spre deosebire de cinci ani cum se întâmpla până acum. După această perioadă, situația țărilor de origine va fi reevaluată, iar dacă acestea vor fi considerate sigure, persoanele respective vor fi obligate să se întoarcă acasă. Aceste reguli se vor aplica doar celor care ajung în Marea Britanie după implementarea noilor norme.

Sprijin condiționat pentru solicitanții de azil

Guvernul introduce și modificări în modul de sprijinire a solicitanților de azil. Cazarea și alocațiile vor fi oferite în funcție de circumstanțele individuale și nu vor mai fi garantate prin lege. Se va tăia ajutorul celor care pot munci, au resurse financiare proprii sau încalcă legea.

Această abordare urmărește să descurajeze dependența de sistem și să stimuleze integrarea și independența celor care cer azil.

Context și motivații

Autoritățile britanice justifică aceste reforme prin creșterea rapidă a numărului de solicitări de azil în ultimii ani. În primele zece luni din 2025, peste 39.000 de persoane au traversat ilegal Canalul Mânecii, un număr mai mare decât în întreg anul precedent.

Noul pachet de măsuri se bazează pe modelul aplicat în Danemarca, unde permisele de refugiat sunt temporare, monitorizate riguros, și pot fi retrase dacă situația din țara de origine se ameliorează. Totodată, acordarea dreptului de ședere depinde de integrarea socială, ocuparea unui loc de muncă și absența antecedentelor penale.

Reacții controversate

Propunerile guvernului au stârnit critici din partea organizațiilor de protecție a refugiaților. Enver Solomon, directorul Refugee Council, a exprimat îngrijorarea că noile măsuri nu vor opri migranții să încerce să ajungă în Regatul Unit, dar vor lăsa vulnerabili fără un sprijin minim necesar.

De asemenea, Partidul Conservator consideră reformele insuficiente. Chris Philp, responsabilul conservator pentru politici de imigrație, susține că Marea Britanie ar trebui să părăsească Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru a facilita procedurile de deportare.

În Parlament, unii deputați din aripa progresistă a Partidului Laburist ar putea contesta direcția strictă adoptată de guvern, în timp ce premierul Keir Starmer încearcă să reducă popularitatea partidului anti-imigrație Reform UK, condus de Nigel Farage.

Guvernul menține nevoia reformelor

Executivul britanic insistă că aceste schimbări sunt esențiale pentru gestionarea presiunilor migratorii și pentru recâștigarea controlului asupra frontierelor. În ultimele 16 luni, aproape 50.000 de persoane fără documente legale au fost deportate din Regatul Unit, cu o creștere de 23% față de perioada anterioară.


Pentru ieșeni interesați de dinamica migrației europene, aceste decizii ale Marii Britanii reprezintă un semnal clar al modului în care se pot înăspri politicile de azil, influențând fluxurile migratorii din întreaga regiune.


Surse: The Telegraph, The Guardian Articol adaptat pentru paine si circ


Andrei C. Dumitru

Andrei C. Dumitru este un jurnalist local cu peste 15 ani de experiență în presa din sudul României, pasionat de tot ceea ce ține de viața comunității giurgiuvene. Cu un stil direct și documentat, Andrei urmărește zilnic subiectele care contează: administrație, infrastructură, mediu, siguranța orașului și poveștile oamenilor obișnuiți. Crede în transparență, în puterea informației corecte și în rolul presei locale de a conecta cetățenii cu realitatea orașului lor. În echipa „Azi în Giurgiu”, Andrei aduce seriozitate, echilibru și o perspectivă matură asupra fiecărei știri.

Știri Generale

Știri Generale
Ce spune Bolojan despre legea pentru pensiile magistraţilor
Cele mai importante evenimente culturale din Giurgiu - 5 decembrie 2025
Guvernul a decis. Restricții pentru românii care vin cu țigări din Bulgaria sau alte țări. Poți fi ușor acuzat de contrabandă
Israel stabileşte un buget de apărare de 34 de miliarde de dolari pentru 2026, în pofida armistiţiului din Gaza
Poșta Română a introdus în flota sa de mașini 80 de autoutilitare Renault livrate în leasing financiar
Preţurile la electricitate scad în Germania graţie producţiei record de energie eoliană
Primărița implicată într-un prejudiciu de 2,2 milioane lei și favoritisme
RECORD. Clujenii de la Nova Power and Gas au instalat cea mai mare baterie de stocare a energiei din România, de 400 MWh, și au dublat dintr-o dată capacitatea țării
Studiu. Angajații vor cadouri de la companii. Aproape 60% dintre români spun că nu primesc nici măcar felicitări
Ucraina va procesa mai multă rapiță și soia, pe fondul scăderii recoltei de semințe de floarea soarelui
ANAR anunță că distribuția apei către consumatorii din Prahova se va realiza progresiv, conform procedurile tehnice obligatorii, iar demersul încă nu a început