Pragul de cheltuieli pentru apărare crește la 5% din PIB până în 2035, cu un rol incert al SUA în Europa

Pragul de cheltuieli pentru apărare crește la 5% din PIB până în 2035, cu un rol incert al SUA în Europa

În zilele de 24 și 25 iunie, liderii țărilor NATO s-au reunit la Haga pentru un summit semnificativ, având ca punct central o discuție despre creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB. Această decizie vine după ce, în 2014, s-a stabilit un obiectiv de 2%.

Obiective Ambițioase pentru 2035

Noul prag urmărește ca statele membre să atingă până în 2035 alocarea a 3,5% din PIB pentru trupe și armament. În plus, 1,5% din PIB va fi direcționat către infrastructură, menită să sprijine forțele armate în caz de conflict, incluzând modernizarea drumurilor, podurilor și porturilor, dar și îmbunătățiri în securitatea cibernetică și protecția rețelelor energetice.

Provocările Financiare ale Măsurii

Pentru multe țări NATO, alocarea de 5% din PIB reprezintă un salt considerabil, având în vedere că, în anul precedent, doar 22 dintre cele 32 de state membre au atins pragul de 2%. Poziționându-se în frunte, Polonia a direcționat 4% din PIB către apărare, în timp ce Spania, cu mai puțin de 1,3%, a obținut o derogare. Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a argumentat că o creștere suplimentară ar duce la majorarea taxelor și ar împiedica investițiile eco-prietenoase.

Rolul Statelor Unite în Apărarea Europei

Un aspect major abordat a fost implicarea Statelor Unite în apărarea continentului european. Deși președintele american Donald Trump a cerut un efort mai mare din partea aliaților, SUA nu intenționează să își mărească bugetul militar, menținând un angajament de 3,4% din PIB. În plus, oficialii americani au discutat posibilitatea de a-și reduce prezența militară în Europa, prioritizând amenințările emergente din Asia și China.

Summitul de la Haga rămâne un reper în discuțiile despre viitorul alianței și repartizarea responsabilităților financiare între membrii săi. În următoarele luni, implementarea acestor decizii va fi esențială pentru echilibrul securității globale.


Andrei C. Dumitru

Andrei C. Dumitru este un jurnalist local cu peste 15 ani de experiență în presa din sudul României, pasionat de tot ceea ce ține de viața comunității giurgiuvene. Cu un stil direct și documentat, Andrei urmărește zilnic subiectele care contează: administrație, infrastructură, mediu, siguranța orașului și poveștile oamenilor obișnuiți. Crede în transparență, în puterea informației corecte și în rolul presei locale de a conecta cetățenii cu realitatea orașului lor. În echipa „Azi în Giurgiu”, Andrei aduce seriozitate, echilibru și o perspectivă matură asupra fiecărei știri.

Știri Generale

Știri Generale
Ce spune Bolojan despre legea pentru pensiile magistraţilor
Cele mai importante evenimente culturale din Giurgiu - 5 decembrie 2025
Guvernul a decis. Restricții pentru românii care vin cu țigări din Bulgaria sau alte țări. Poți fi ușor acuzat de contrabandă
Israel stabileşte un buget de apărare de 34 de miliarde de dolari pentru 2026, în pofida armistiţiului din Gaza
Poșta Română a introdus în flota sa de mașini 80 de autoutilitare Renault livrate în leasing financiar
Preţurile la electricitate scad în Germania graţie producţiei record de energie eoliană
Primărița implicată într-un prejudiciu de 2,2 milioane lei și favoritisme
RECORD. Clujenii de la Nova Power and Gas au instalat cea mai mare baterie de stocare a energiei din România, de 400 MWh, și au dublat dintr-o dată capacitatea țării
Studiu. Angajații vor cadouri de la companii. Aproape 60% dintre români spun că nu primesc nici măcar felicitări
Ucraina va procesa mai multă rapiță și soia, pe fondul scăderii recoltei de semințe de floarea soarelui
ANAR anunță că distribuția apei către consumatorii din Prahova se va realiza progresiv, conform procedurile tehnice obligatorii, iar demersul încă nu a început