Uniunea Europeană propune un pachet de mobilitate militară rapidă până în 2027 pentru facilitarea deplasării trupelor în criză

Uniunea Europeană propune un pachet de mobilitate militară rapidă până în 2027 pentru facilitarea deplasării trupelor în criză

Uniunea Europeană propune un pachet major pentru mobilitatea militară, cu aplicare până în 2027

Comisia Europeană a lansat o inițiativă amplă ce vizează facilitarea deplasării rapide a trupelor și echipamentelor militare în interiorul Uniunii Europene, cu scopul de a întări securitatea în contextul unor potențiale crize. Pachetul prevede reducerea semnificativă a termenelor pentru notificările transfrontaliere și modernizarea infrastructurii critice.

Un pas important pentru mobilitatea rapidă în situații de criză

Propunerea, descrisă de oficialii Comisiei ca o „poliță de asigurare esențială pentru securitatea europeană”, urmărește crearea unei adevărate „zone Schengen militară”. Aceasta vine ca răspuns la avertismentele serviciilor de informații europene care indică riscul unui atac al Rusiei asupra unui stat membru UE în următorii cinci ani.

Printre elementele cheie ale inițiativei se numără un set unificat de reguli la nivel european pentru mișcările militare, precum și înființarea unui sistem de urgență denumit EMERS. Acesta va prioritiza convoaiele militare pe rețelele de infrastructură critice și va introduce derogări de la regulile obișnuite, cum ar fi excepții de la timpii de odihnă pentru șoferi sau proceduri vamale accelerate pentru echipamente și resurse militare.

Provocările infrastructurii și necesitatea investițiilor

Uniunea Europeană a identificat aproximativ 500 de puncte vulnerabile în infrastructura curentă. Printre acestea se numără poduri incapabile să susțină tancuri de până la 60 de tone, tuneluri feroviare cu dimensiuni insuficiente, diferențe între ecartamentele căilor ferate naționale și reguli complicate privind timpul de lucru al personalului și formalitățile vamale. Toate acestea trebuie modernizate pentru a susține transporturi militare grele și rapide, cu un cost estimat la circa 100 de miliarde de euro.

În prezent, unele state membre impun perioade de notificare pentru mișcări militare ce pot ajunge până la 45 de zile, în timp ce obiectivul UE este ca aceste preavize să nu depășească trei zile, pentru a asigura o reacție promptă în situații de urgență.

Finanțare și planuri pe termen lung

Comisia Europeană a propus un buget de 17,6 miliarde de euro dedicat mobilității militare în cadrul exercițiului financiar multianual 2028-2034. Totuși, planul general de consolidare a apărării, evaluat la peste 2.000 de miliarde de euro, se confruntă cu reticență din partea unor state membre care solicită reducerea costurilor.

Inovație și transformare în industria de apărare europeană

Pe lângă măsurile pentru mobilitate, Comisia a lansat și „EU Defence Industry Transformation Roadmap”, un program ce urmărește accelerarea inovației în sectorul apărării. Acesta caută să faciliteze colaborarea între industria tradițională de profil și startup-uri sau companii specializate în tehnologie avansată (deep tech). Prioritățile sunt domenii precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice, dronele și soluțiile spațiale – toate având un impact major asupra modului în care se desfășoară operațiunile militare.

Următorii pași și implementarea măsurilor

Propunerea privind mobilitatea militară urmează să fie discutată și aprobată de Consiliul și Parlamentul European. Între timp, Comisia a început implementarea măsurilor din foaia de parcurs industrială, parte a strategiei „Readiness 2030”, ce are ca obiectiv consolidarea capacităților militare și a infrastructurii Uniunii în fața unui context internațional marcat de tensiuni crescânde.


Mobilitatea militară eficientă este un punct esențial și pentru România și regiunea Moldovei, inclusiv pentru Iași, unde infrastructura și conectivitatea cu restul Europei pot juca un rol decisiv în planurile de securitate. Inițiativa UE aduce speranța unei mai bune coordonări și viteze în răspunsurile militare, ceea ce poate contribui la liniștea și stabilitatea noastră pe termen lung.

Articol realizat pentru Paine si Circ, 20 noiembrie 2025 Sursă: Comisia Europeană, Biziday, The Guardian


Andrei C. Dumitru

Andrei C. Dumitru este un jurnalist local cu peste 15 ani de experiență în presa din sudul României, pasionat de tot ceea ce ține de viața comunității giurgiuvene. Cu un stil direct și documentat, Andrei urmărește zilnic subiectele care contează: administrație, infrastructură, mediu, siguranța orașului și poveștile oamenilor obișnuiți. Crede în transparență, în puterea informației corecte și în rolul presei locale de a conecta cetățenii cu realitatea orașului lor. În echipa „Azi în Giurgiu”, Andrei aduce seriozitate, echilibru și o perspectivă matură asupra fiecărei știri.

Știri Generale

Știri Generale
Ce spune Bolojan despre legea pentru pensiile magistraţilor
Cele mai importante evenimente culturale din Giurgiu - 5 decembrie 2025
Guvernul a decis. Restricții pentru românii care vin cu țigări din Bulgaria sau alte țări. Poți fi ușor acuzat de contrabandă
Israel stabileşte un buget de apărare de 34 de miliarde de dolari pentru 2026, în pofida armistiţiului din Gaza
Poșta Română a introdus în flota sa de mașini 80 de autoutilitare Renault livrate în leasing financiar
Preţurile la electricitate scad în Germania graţie producţiei record de energie eoliană
Primărița implicată într-un prejudiciu de 2,2 milioane lei și favoritisme
RECORD. Clujenii de la Nova Power and Gas au instalat cea mai mare baterie de stocare a energiei din România, de 400 MWh, și au dublat dintr-o dată capacitatea țării
Studiu. Angajații vor cadouri de la companii. Aproape 60% dintre români spun că nu primesc nici măcar felicitări
Ucraina va procesa mai multă rapiță și soia, pe fondul scăderii recoltei de semințe de floarea soarelui
ANAR anunță că distribuția apei către consumatorii din Prahova se va realiza progresiv, conform procedurile tehnice obligatorii, iar demersul încă nu a început